duminică, 30 august 2009

Despre daruri

Multumim doamnei Thea Bob pentru gandurile frumoase pe care ni le-a trimis:


"Daruim  putin  cand daruim din ce-i al nostru; . . . daruim putin din timpul nostru, daruim putin din lucrurile care ne sunt cele mai dragi, daruim  chiar  foarte putin din viata noastra interioara incat nici chiar oamenii cei mai apropiati  nu ne cunosc;  la capatul vietii, gandind la noi, ajung sa-si dea seama ca  in  realitate  nu stiu mai nimic despre noi, cei care poate le-am fost alaturi  o  viata. De ce nu daruim nimic din fiinta noastra, din  cine suntem in profunzimile noastre ? Din  teama - teama de a fi  "des-valuiti"  si-apoi atacati pe nedrept sau clasati la categoria.


Exercitiul daruirii este unul ce poate aduce multe bucurii in suflet  iar  pe cel ce daruieste il hraneste de doua ori . Cate zile la rand in momentele dumneavoastra de pace nu v-ati adus aminte de vorbele de multumire sau de zambetele, de expresia ochilor celor carora ati reusit sa le faceti o surpriza ?( Poate mai multe zile . . . in ani diferiti .)

Incercati astazi sa daruiti  un  zambet  unei persoane a carui ochi ii intalniti ( un copil sau un batran – ei privesc mai mult oamenii si nu interpreteaza gresit un zambet ; le pasa mai mult de " aerul ce pluteste "  in jurul lor si nici nu se mai tem sa fie generosi cu timpul sau cu atitudinile lor .)Ganditi-va :  tot  ceea  ce  va  apartine  acum  va  fi  daruit  intr-o  buna  zi. Atunci, lectia lor spune : daruiti cat mai aveti timp,  trupurile  voastre sunt foarte fragile si "extrem de muritoare".  Le- nsufletiti  doar  pentru  PUTIN .  Iar celelalte lucruri  ce  par  a fi  ale  voastre sunt " inchiriate " voua-n aceasta existenta de insusi Bunul Dumnezeu . La capatul traiului vostru se vor intoarce de unde-au venit.

Ce-ati face astazi de ati afla ca mai aveti o saptamana de trait, o ultima saptamana ? Ce rost ar mai avea colectia de pantofi sau de rochii aflate-n sifonier sau fardul roz, alaturi de cel mov sau crem de pe noptiera ??

Priviti astazi lumea cu alti ochi!

Si daruiti  :  daruiti o gluma , un e-mail , daruiti un sfat sau un cuvant ce-ar atinge sufletele celor carora simtiti ca le-ar schimba ziua vorbele dumneavoastra bune .  Lasati urme ale  trecerii  voastre prin lume in mintile si in inimile celor carora va este dat sa-i intalniti ( poate doar o singura data-n viata ).

Fiti acolo,  fiti prezenti,  fiti  impreuna  cu  ei ( si aratati-le aceasta ) !  In fond v-a fost dat de Sus sa impartiti aceleasi timpuri pe aceeasi superba Planeta Pamant  Nu lasati sa treaca ocaziile de a darui pe langa voi,  caci  nu  se  vor  repeta.

Daruiti astazi o floare, o simpla floare, imagine a frumusetii lumii ce ne inconjoara, a delicatetii sau fragilitatii noastre interioare – parte a aceleiasi lumi create desavarsit  pentru  noi , micii dumnezei care suntem .   In aceasta calitate  ( de mici dumnezei )  putem face ca zilele noastre sa aiba soare chiar daca  pe  cer  sunt  numai  nori.

Iata ce pot face cu florile – simple flori – fiintele ce sunt in preajma noastra pe care viata le-a invatat sa pretuiasca fiecare moment. Bunicile, spre exemplu, pun la presare intre hartii primele flori daruite de nepoteii lor. Scriu data pe acea hartie si o plaseaza in " cutia cu amintiri " alaturi de pozele celor dragi . (Va spun, in paranteza, ca nu o data revin la acele amintiri ci de multe-multe ori in timp).

N-am uitat nici astazi un dar de exceptie de la un suflet ce stia sa iubeasca, sa respecte, si sa aprecieze fiintele din juru-i  :  prietena mea din adolescenta .  Eu oraseanca, traind intr-o localitate mare si zgomotoasa, ea mai aproape de natura , dintr-un orasel mititel la poalele muntilor, casa parintilor ei avand o curte ce se-ntindea pe deal . Ziua mea de nastere batea la usa, zi de mai, o luna mult daruita in ceea ce priveste explozia florala pe strazi sau in gradini. Gandind  sa-mi  faca un dar  special, un dar prin care-mi daruia minute-in-sir-din-viata-ei, a pornit pe deal si cateva ore a cautat si a cules cu mana ei fiecare floare din buchetul pe care spre seara, dupa un drum destul de lung, mi l-a oferit. A asezat florile in cerc, cate un rand sau doua din fiecare soi de floare, dar multe-multe si indesate  alcatuind  o rozeta.

Doar simple flori ? Nu -  intre florile acelea ea a ascuns si-o particica din inima ei, si-aceasta a facut ca darul sa devina nepretuit si de neuitat. O  zi  superba  va  asteapta  azi.
Este  darul   Marelui  Creator  pentru  voi . . .Cum  o  veti  trai  ? ? ?"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu