Ce am realizat in timp si scriu abia azi

Am visat mereu ca totul este bine.
Am visat ca langa mine este o persoana deosebita. Poate ca nu stiam cum sa o descriu. Sa o cer universului.
Dar am cerut cam ce vrea toata lumea: sa fie frumoasa, sa ma iubeasca, sa fie desteapta, sa ne intelegem bine.
Si a mai trecut ceva timp. Si daca ceri, universul da inapoi ceva.
De obicei e bine sa iti pui telurile ceva mai sus si ... poate reusesti sa le atingi, decat sa le pui prea jos si sa le atingi sigur.
Exact asa functioneaza si universul.
Numai ca... surpriza:
Dupa 2 ani de locuit impreuna, exact cand "incepe rutina, si femeile sunt rele, si nu o sa te mai intelegi cu ea maica, la fel ca la inceput, si parca o sa te trezesti dimineata si nu o sa-ti mai fie asa draga" etc. ; tocmai atunci realizez ca universul mi-a dat mult mai mult:
E o persoana minunata care imi face fiecare zi frumoasa.
Abia astept sa ma trezesc dimineata langa ea.
Avem scopuri comune si luptam pentru ele.
Radem si ne bucuram de viata.
E un exemplu pentru mine si pentru colegii ei.
Are grija de mine si de ea in egala masura.
E o femeie cu care poti sa vorbesti, langa care poti sa speri.

Pe scurt: IMI DA ARIPI!

Si ce trebuie sa faci e doar sa ceri, sa speri, sa VISEZI, sa te bucuri de momentul ACUM si sa te gandesti la viitor.
Unde esti peste cativa ani? Cu cine? Cum vrei sa te simti?
CONSTRUIESTE-TI UN VIS!

Eu am unul langa mine, in fiecare moment.